0 Întotdeauna mi-a fost teamă de prăjiturile de casă și nu prea am îndrăznit să fac prea multe feluri, printre care și savarina aceea bine însiropată. Mi se părea mult…

Savarină însiropată mult mai bună decât cea de la cofetărie

Savarină însiropată mult mai bună decât cea de la cofetărie

0

Întotdeauna mi-a fost teamă de prăjiturile de casă și nu prea am îndrăznit să fac prea multe feluri, printre care și savarina aceea bine însiropată. Mi se părea mult prea complicată pentru mine și preferam să cumpăr de la cofetărie. Din păcate, știți că aici, nu tot timpul sunt proaspete sau pe gustul nostru.

Așa că am deschis netul și am început. Inițial timidă, apoi din ce în ce mai îndrăzneață. Nu vă imaginați că am rupt în două bucătăria, dar măcar nu îmi mai tremurau mâinile. 😛

Buun! Să începem peripluul nostru prin mica noastră aventură. În primă fază, ne ocupăm de…savarine. Avem nevoie de 250 grame de făină, 150 ml lapte, 5 grame de drojdie uscată, două gălbenușuri, două linguri cu zahăr, două linguri cu ulei vegetal și un praf de sare.

Amestecăm o lingură cu făină cu laptele călduț, drojdia și zahărul până obținem maiaua. O lăsăm într-un loc cald până crește puțin. Apoi, într-un bol suficient de mare, amestecăm gălbenușurile cu zahărul și uleiul, după care adăugăm făina, maiaua și praful de sare. Aluatul obținut este unul moale. Îl lăsăm, acoperit cu o folie alimentară, la dospit, până își dublează volumul.

Între timp, luăm formele și le pregătim. Punem în ele vreo două linguri de aluat, le mai lăsăm la crescut circa un sfert de ceas, timp în care punem cărbunii pe foc la vreo 200 – 220 grade Celsius și vârâm tava cu minunății preț de 5 de minute. Când încep savarinele să prindă contur, scoatem câțiva cărbuni să ajungem cu temperatura pe la 180 de grade. Acum, trebuie să așteptăm să se facă rumene în obrăjori – aproximativ 15 – 20 de minute.

După ce le scoatem din cuptor, e musai să le lăsăm să se răcească…complet.

Pentru sirop, pentru că asta ne place la savarină (cred 😀 ), avem nevoie de 400 ml de apă, 200 grame de zahăr pe care le fierbem până nu mai simțim cristal de zahăr. Oprim focul și adăugăm esențele, după bunul plac. Dar cred că cea de rom este cea mai indicată, aici.

Însiropăm bine fiecare savarină și apoi, le introducem la frigider.

În cest timp, ne ocupăm de jeleu. Punem la fiert 300 grame de fructe de pădure congelate cu 150 – 200 grame de zahăr (depinde cât de acrișoare sunt acestea) și 150 ml apă. Apoi, le pasăm cu blenderul și, pentru a elimina toate semințele, dăm piureul prin sită și apoi îl putem fierbe până obținem o dulceață. Sau putem adăuga o foaie – două de gelatină hidratată.

Iar frișca o facem, bineînțeles, din smântână pentru frișcă, nu din frișcă vegetală pentru că stricăm tot. 400 ml de smântână și două – trei linguri de zahăr pudră. O batem bine după care începem asamblarea.

Tăiem un căpăcel pe care punem jeleul, iar în interiorul savarinei, frișca.

Mai e ceva de spus?

Iubiţi mâncarea, ea hrăneşte şi spiritul!

P.S. Dacă aveţi reţete pe care vreţi să le împărtăşiţi cu ceilalţi pasionaţi de bunul gust, îmi puteţi scrie pe adresa de e-mail adelina.barbu@magicaltaste.eu

0

Leave a Reply