6 Zilele trecute au venit ai mei în vizită și mi-au povestit, printre altele, despre puiul umplut cu ficat pe care îl mâncau atunci când erau copii. În secunda următoare,…

Pui umplut cu ficat

Pui umplut cu ficat

6

Zilele trecute au venit ai mei în vizită și mi-au povestit, printre altele, despre puiul umplut cu ficat pe care îl mâncau atunci când erau copii. În secunda următoare, eram îmbrăcată și pregătită să fac cele necesare. Sunt tare curioasă când vine vorba de bucatele pregătite de bunicile sau străbunicile noastre. Am senzația că totul era mai simplu atunci. Iar simplitatea are gust, trebuie să recunoaștem!

pui umplut cu ficatLista pe care mi-a dat-o spunea cam așa: un pui de vreun kilogram, 100 grame de ficat de vițel (pentru că mie altul nu îmi place, dar se poate și porc sau pasăre), două ouă, două cepe, mărar și pătrunjel. Nu am fost nevoită să le iau pe toate, pentru că acasă aveam toate condimentele: puțin piper, ienibahar, o jumătate de linguriță de nucșoară rasă, sare, două linguri cu ulei vegetal sau unt și 100 grame de pâine.

Apoi a început nebunia! Ficatul crud, pâinea înmuiată puțin în apă rece, bine stoarsă și ceapa călită un minut în puțin ulei le-am tocat cu ajutorul mașinii de tocat. La compoziția nou creată am adăugat ouăle, condimentele și verdeața tăiată mărunt și le-am amestecat corespunzător. M-am uitat eu câș la ea, mi s-a părut, dar mama a zis că așa trebuie. La căldură, ficatul se coagulează și va fi taman bun. Am avut încredere!

pui umplut cu ficatCu ajutorul unui șpriț – sau cornet ori chiar o pungă căreia îi tăiem vârful – am distribuit compoziția sub pielea puiului. Pe lângă gât am încercat să desprind pielea și am început să uniformizez ficatul presând ușor. Peste piele, am pus câteva bucățele de unt condimentat!

Puiul astfel umplut l-am așezat cu pieptul în sus, în cuptorul preîncălzit la 180 – 190 de grade Celsius, într-o tavă pe un pat de legume – opțional: trei cartofi, trei morcovi, patru cepe și două sfecle roșii, toate tăiate de aceeași mărime. Când a început să se rumenească, după aproximativ 30 de minute, l-am acoperit cu o folie de aluminiu – atunci, nu erau, ele punând un castron suficient de mare cât să-l acopere în întregime – și, din când în când, l-am mai stropit cu sosul format. După ce s-au rumenit pieptul și pulpele, l-am întors cu grijă. Am chemat și ajutoare 😉

Când a căpătat acea culoare aurie, l-am lăsat un pic să se răcească și am năpădit toți pe el. Ba un bulănaș, ba un pieptuleț, ba o aripioară, fiecare ce a apucat! A fost de-a dreptul delicios!

P.S. Dacă aveți rețete pe care vreți să le împărtășiți cu ceilalți pasionați de bunul gust, îmi puteți scrie pe adresa de e-mail adelina.barbu@magicaltaste.eu

6

Leave a Reply