6 Când ajungi într-un hotel de 4 stele precum are pretenţia a fi Hotel Parthenon, te aştepţi ca mâncarea să fie la acelaşi nivel. Din păcate, nu a fost chiar…

Cum ne-am omorât papilele la Hotel Parthenon. Dacă nu le-am omorât s-au sinucis

Cum ne-am omorât papilele la Hotel Parthenon. Dacă nu le-am omorât s-au sinucis

6

Când ajungi într-un hotel de 4 stele precum are pretenţia a fi Hotel Parthenon, te aştepţi ca mâncarea să fie la acelaşi nivel. Din păcate, nu a fost chiar aşa! În prima seară am fost serviţi cu o salată ce se dorea a fi grecească, cu trei bucăţele de brânză feta ca aperitiv. Noi îi cam batem frumos la capitolul ăsta!

Felul principal, un orez pe care nici nu prea ştiu cum să îl descriu. Probabil a vrut să fie garnitură la un pui fiert, reîncălzit pentru că pe alocuri era chiar rece. Orezul cu siguranţa a fost mult prea gătit. Semăna cu greşeala unui copil în încercarea de a face un pilaf. Prea apos, prea fără gust.

Nici nu îmi pot imagina cum un hotel de prestigiu care se vrea de 4 stele nu poate face un meniu din care să poţi alege. Nu e nimeni obligat să servească la cină, un prânz copios doar prin cantitatea mâncării. La desert, în schimb, a fost o panna cotta de vanilie cu dulceaţă de cireşe sau fructe de pădure, nu mi-am dat seama. Dar din toată cina, a fost cam singura care mi-a încântat papilele.

hotel parthenon

Am lăsat Hotelul Parthenon pentru o noapte 

După această experienţă am decis să sărim pentru cina din a doua seară, lux pe care nu ni l-am permis şi în a treia. Atunci a fost mai mult decât amuzant. Aceeaşi salată grecească, numai că de data asta ne-a fost servită cu capere în loc de măsline. Felul principal, ghiciţi! Orez cu friptură de porc! De data asta orezul a fost nefăcut. Bucătarul a zis că este o formă de al dente. Cred că a vrut să facă o glumă şi zău dacă i-a reuşit! Pentru că a reuşit să contrarieze un grup de peste 20 de francezi şi pe noi care am trimis farfuriile înapoi cu orezul neatins.

hotel parthenon

Discuţiile pe tema orezului au ajuns la fiecare masă pentru că la un moment dat francezii au venit la noi să ne întrebe cum este, poate noi om fi fost mai norocoşi. Cât despre friptura de porc, i-am dat-o soţului! Eu nu mănânc carne de porc! Ăsta a fost unul dintre motivele pentru care nu mi s-a părut normal ca un hotel să nu aibă măcar o a doua alternativă. Desertul, cred că le-a rămas ceva panna cotta din prima seară, numai că acum au înlocuit dulceaţa cu una de caise sau piersici.

hotel parthenon

O altă întâmplare neplăcută a fost dată de furculițele nespălate pe care le-am avut la masă. Știm că suntem răi cu gazdele noastre, dar peste unele lucruri chiar nu se poate trece. 

hotel parthenon

Comedia a continuat şi în seara următoare! Singura mâncare comestibilă a fost salata. Nu a mai fost grecească, şi una cu vreo 2-3 frunze de salată taiate, câteva crutoane şi un sos de smântână, sper eu 🙂 şi bacon. Iar felul principal, cred că a fost comasat cu desertul pentru că am avut o plăcintă cu brânză (că-l citey pe cel care a debarsat „it is ţiiz pai”). Era caldă, chiar fierbinte! Vă puteţi imagina cum şi ce a strigat stomacul, nu? Oricum, numai lucruri bune nu a zis!

hotel parthenon  hotel parthenon

După tot festinul ăsta, pe la 12  noaptea, ni s-a făcut foame şi am plecat în oraş, unde ne-am luat un gyros.

Dacă îmi permiteţi un sfat, luaţi-vă picioruşele la purtător şi colindaţi străzile Atenei în căutarea unui gyros sau ceva tradiţional. Este mult mai ieftin şi cu siguranţă nu veţi fi nevoiţi să căutaţi farmacii după tot felul de medicamente.

Uitasem de micul-dejun! A fost bufet suedez! Cred că a acoperit toate gusturile. Am avut de unde alege, nimic de zis!

6

Leave a Reply